Biserica Greacă (Metamorphosis), cel mai vechi lăcaș de cult creștin-ortodox al Constanței serbează în data de 27 august cel de-al doilea hram, Sfântul Mucenic Fanurie, al lăcaşului de cult situat pe strada Mircea cel Bătrân nr. 36,(Biserica Greacă) primul fiind Metamorphosis (Schimbarea la Faţă). Fanurie este un sfânt grec, cinstit de comunitatea din Constanța încă din secolul al XIX-lea. Nu se cunoaște cu exactitate locul și perioada în care a trăit Sfântul Fanurie, însă este reprezentat într-o icoană de secol XIV, descoperită printre ruinele unei biserici din insula Rhodos. Cultul său este foarte răspândit, fiind considerat sfânt făcător de minuni. Pe 26 August, Luni seara, de la orele 17:00, va fi oficiată slujba Vecerniei și Acatistul Sfântului Fanurie, iar marți, în data de 27 August, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va oficia de la ora 9:00 Sfânta Liturghie. Credincioșii vor putea cinsti moaștele Sfântului Apostol Andrei, aduse de la Mănăstirea Sf. Ap. Andrei din județul Constanța.
Costumele grecesti reprezinta o frumoasa parte a unei culturi deosebit de bogate. O parte din caracteristicile acestora poate fi gasita la costume bizantine si hellenice.
Pot fi facute unele generalizari in ceea ce priveste stilul si componentele costumelor. De exemplu, costumele continentale si cele insulare sunt diferite. Mai mult decat atat, costumele au anumite particularitati in functie de zona din care provin, in ceea ce priveste modelul, materialul din care sunt confectionate, numarul pieselor componente si bijuteriile care impodobesc gatul sau mijlocul femeilor.
O observatie asupra unor elemente ale costumelor, in special a celor continentale, este aceea ca la prima vedere toate costumele grecesti ale femeilor par a fi asemanatoare, insa privite cu atentie au anumite particularitati ceea ce reprezinta pozitia sociala a celor care le poarta. Astfel ca in aceeasi zona pot fi intalnite mai multe tipuri ale aceluiasi costum. Este cel de zi cu zi, care e confectionat din materiale simple, apoi este costumul de ceremonie, purtat in zilele de sarbatoare, confectionat din materiale mai scumpe, mai fine si adesea alcatuit din mai multe piese. Cel mai important este costumul de nunta. Acesta este cel mai fin, mai bogat in elemente si decoratiuni dintre costumele populare si reprezentativ pentru nivelul social al celui care il poarta.
In Romania, cel mai intalnit costum popular grecesc este cel din partea continentala, Attica. Acesta este cel mai popular, nu atat in Diaspora, dar si pe teritorul Greciei. Si-a castigat popularitatea in timpul Razboiului pentru Independenta din 1821.
Este un costum de oras al carui element de baza este fustanella sau fusta si o jacheta brodata cu fir de aur. O versiune simpla a acestui costum a fost purtata initial de kleftes, partizani in razboiul de eliberare. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Regele Bavarian Otho, primul rege al noii natiuni grecesti independente, l-a "intronat"drept costum al curtii. A fost o schimbare dramatica de la uniforma militara a capeteniilor grecesti.
Fustanella continea 375 pliseuri triunghiulare adunate si prinse in talie pe sub vesta. Aceasta variaza mult in culoare, material si dimensiuni, in functie de zona. Ea este decorata cu fir de aur, iar nasturii erau confectionati de asemenea din aur.
In amintirea tinutei impuse de regele Otho, garda regala din Atena, care e cunoscuta cu numele de Evzoni sau Tsoliades, poarta o fusta scurta - fustanella, vesta brodata, ale carei maneci sunt taiate si prinse pe spatele ei, pentru a usura miscarile, camasa cu maneci largi si celebrele incaltari cu ciucure mare si negru - tsarouhia.
1. poukamiso - camasa
2. foustanella - fusta sau kilt
3. segouni - vesta brodata
4. kaltses - ciorapi albi
5. gonatares - jartiere perntru picioare
6. zonari - brau
7. tsarouhia - pantofi cu ciucur
8. fesi sau koukos - caciula, fes
9. elemente decorative, bijuterii
Cel mai remarcabil element al costumului din Attica este firul de matase colorata cu care este brodata camasa alba de bumbac. Matasea este cel mai frecvent de culoare rosie purpurie sau aurie, iar broderia consta in forme geometrice.
Peste camasa se poarta o vesta, cel mai adesea confectionata din lana, ce poate fi scurta sau lunga, de multe ori lana din care se confectiona vesta era lucrata in casa, de culoare alba sau neagra. In unele zone, in loc de lana vom intalni veste lucrate din catifea. Pe cap femeile din aceasta regiune poarta un batic alb care are pe margini ciucuri tot de culoare alba si lucrati manual.
1. poukamiso - camasa lunga
2. segouni - vesta de lana
3. fousta - fusta alba lunga
4. bodia - sort de lana brodat
5. mandili - batic ( gaza me tis foundes - batic alb cu ciucuri)
6. papoutsia sau tsarouhia - pantofi
7. obiecte decorative pentru gat
Costumul baietilor are ca element distinctiv pantalonii foarte largi care se strang la jumatatea gambelor. Peste camasa poarta o vesta de lana pentru a-i proteja de frig. Si aceasta este brodata, dar spre deosebire de cea din partea continentala care folosea fir de aur, pentru aceasta se folosea tot lana, poate si datorita faptului ca acestea nu sunt costume de gala, dar si din cauza climei diferite.
Culorile vestei nu mai sunt pline de culoare. In general combinatia e de negru sau bleumarin cu rosu. La mijloc poarta brau, de culoare rosie. Costumul original are peste brau o centura cu teaca de aproximativ 9 cm in care este tinut pumnalul. In picioare poarta cizme de culoare alba, pentru a-i ajuta la urcatul muntelui. Aceste ultime accesorii nu sunt intalnite la costumele grecesti din Romania. Batista pe care o tin in mana este de culoare neagra semn de doliu pentru pierderea capitalei Imperiului Bizantin - Constantinopole. Lungul ciucure negru care atarna de la caciula pe umar reprezinta lacrimile de tristete pentru oamenii pierduti in timpul exploziei manastirii Arkadi din Creta. Cand batista este lasata in jos, este un semn ca nimeni nu trebuie sa se apropie de ei.
1. poukamiso - camasa
2. gileki - vesta
3. vraka - salvari
4. zounari me basalis - cingatoare cu pumnal
5. stibalia - cizme albe
6. fesi - caciula cu ciucure lung si negru
7. petseta - batista neagra
Provine din regiunea Anogia din districtul Milopotamos. Fetele poarta pantaloni, element comun cu celelalte insule grecesti din sudul Greciei. De asemenea ele poarta fusta alba, lunga si doua sorturi: unul in fata si unul in spate cel din spate de culoare rosie. Camasa este alba si impodobita cu banuti de aur. Peste aceasta poarta o vesta cu maneci din lana de culoare neagra si brodata din belsug cu fir de aur.
Gatul le este impodobit cu un lant de care sunt prinsi banuti din aur. Pe cap poarta batic, de aceasta data nu de culoare alba, el este cel mai des intalnit de culoare rosie, iar pe margine brodat cu fir de aur.
1. poukamiso - camasa
2. mindari - haina neagra de lana
3. pantalonia - pantaloni
4. fousta - fusta
5. sartza - jumatatea rosie a fustei din spate (sortul)
6. bodia - sortul din fata brodat cu diferite culori
7. skufoma - batic rosu
8. botonia me abrakamboi - lant de aur cu banuti
Costumul barbatesc din Pont este compus dintr-o pereche de pantaloni si o haina neagra, principala caracteristica a acestui costum se regaseste la pantaloni - largi si cu turul foarte mare. In picioare poarta cizme negre. La mijloc poarta un harnasament cu gloante si un pistol. Pe cap poarta o caciula neagra, stil turban cu un ciucure mare galben. Singura pata este data de galbenul strasurilor. Este unul din costumele austere, fara nici un element de podoaba.
Costumul femeilor din Pont este alcatuit dintr-o pereche de pantaloni lungi stil "salvari", o rochie lunga, desfacuta in fata si in parti, cu un pieptar alb care sa pune pe sub rochie, o haina de catifea neagra sau grena cu decoratii aurii, la mijloc poarta un batic gros, si bijuterii atat la gat cat si la mijloc. Pe cap poarta o mica palarie numita "tapla" decorata cu banuti de aur.
Attica: Costumul de nunta din Mesogeia
Acest costum de nunta, cunoscut ca mesogeitiki sau arvantiki foresia, este reprezentativ pentru satele din regiunea Mesogeia. Rochia - fustana- neagra cu motive naturale de origine ruseasca in partea de jos, este fara maneca, cu pliuri adanci si cade libera de la brau in jos, fara a fi prinsa de curea la mijloc.
Se combina cu patru rochii, care care se poarta pe sub aceasta. Una dintre acestea, are un cerc de metal care deschide rochia in partea de jos. Manecile sunt brodate cu fir de aur si se prind de ilic - tzakos - Acesta era facut din fir galben, dar in familiie instarite era facut chiar din fir de aur.
1. camasa brodata fara maneci
2. tzakos (ilic scurt cu maneci)
3. brau rosu
4. griza me ta chrysa (broderii de aur, care se aplica peste rochie)
5. peskoulia sau masour plexides (ornamente pentru par)
6. fesi (caciulita)
7. chrysi obolia (marama)
8. xelitsi (bijuterii pentru cap)
9. yiordani (pieptar)
10. kordoni (10 randuri de lanturi de aur cu banuti)