- Vasilopita - Traditie si cult
- Traditii grecesti de primavara
- Obiceiuri si datini de Paste
- Marea sarbatoare ortodoxa din mijlocul lunii August
- Sarbatorile de sfirsit de an in Grecia
Din multiplele traditii crestinesti ale poporului elen, o mare semnificatie o are sarbatoarea taierii pitei Sfantului Vasile cel Mare - numita Vasilopita - de catre fiecare familie in prima zi a anului nou.
Cu acest prilej, in prima zi a anului,se face o pita (placinta) in care se introduce un banut. In jurul ei se aduna toti membrii familiei, intr-o atmosfera de bucurie si se taie pita, in mai multe felii, de catre capul familiei. Prima felie este pentru iconostasul familiei, a doua pentru casa si in continuare cite o felie pentru fiecare membru al familiei de la cel mai varstnic la cel mai tinar. Cel care fi norocosul si va gasi in felia sa banutul, va fi norocosul anului.
Obiceiul provine din Saturnaliile (Kronia) Romane, serbare agricola, in timpul careia erau oferite zeilor primele roade ale pamintului si concomitent, se alegea prin tragere la sorti "Regele Saturnaliilor", care era considerat personajul norocos al zilei si i se acordau onoruri. Obiceiuri asemanatoare intilnim si la serbarile agricole antice grecesti:Thalisia (dedicate zeitei agriculturii si a cerealelor: Demeter - Ceres) si Tharghilia (dedicate zilei de nastere a lui Apolo- zeul soarelui, luminii, muzicii, poeziei si artelelor si lui Artemis – Diana, zeita vanatorii, care se tineau in lunile mai si iunie. Ulterior, traditia populara a asociat obiceiul cu Vasilios (Sfantul) cel Mare (330-379 d Hr).
Una din variantele pentru serbarea Vasilopitei
Se spune ca atunci cind Sfantul Vasile era arhiepiscop in Cezareea Capadochie, ca sa salveze orasul de jefuirea lui de catre prefectul de Capadochia, a cerut locuitorilor sa-i dea tot aurul pe care il aveau, ceea ce au si facut spre al oferi prefectului. Dar se pare ca prefectului i s-a facut rusine de arhiepiscop si a plecat fara sa ia nimic. Atunci, arhiepiscopul, care nu mai stia ale cui sunt monezile de aur, a poruncit sa se faca placinte in care sa se introduca monezile si apoi sa fie impartite locuitorilor si astfel fiecare a luat ceea ce a gasit in placintele care li s-au oferit. De atunci obiceiul taierii Vasilopitei s-a consacrat. Tot de atunci se pastreaza credinta potrivit careia cel care va nimeri moneda va fi norocosul anului.
Reteta pentru prepararea Vasilopitei
Ingredientele necesare in urmatoarele proportii:
- 1300 grame faina
- 8 oua
- 650 ml de lapte
- 240 grame de unt
- 240 grame de zahar
- 32-38 grame de drojdie
- praf de vanilie, oaje de lamaie rasa
Aluatul, dupa ce a fost intins intr-o tava, se unge cu unt topit, se pune "la crescut" intr-un loc cald si dupa ce a crescut se unge cu un ou batut amestecat cu o lingura de zahar pudra, se arunca peste el citeva bucati de zahar mai mari de zahar tos, migdale si se coace la cuptor, initial la foc mic, apoi la unul mai mare.
